Alfabetul în versuri
Sper să vă ajute să învăţaţi uşor şi cu plăcere alfabetul.
Litera A
Cand ne nastem fiecare
Spunem AAA in gura mare!
A-A-A ! Ce mai rasunet!
Se aude – deci e sunet:
Il numim sunetul A
Dar de-l desenam colea
Devine litera A.
Parca ar fi un varf de casa
Cu un geam si o terasa.
Daca vreau ca sa ma joc
Ii gasesc lui A un loc.
Am sa-l pun chiar la-nceput
In cuvantul asternut,
Sau la arici, albina, arc,
Acvariu, avion si ac.
Uite, vezi ca nu e greu?
De-acum sa inveti mereu!
Litera B
Dupa A, in alfabet
Vine B cu pas incet.
Parca ar fi greier bortos
Nici urat, dar nici frumos.
Cu B incepe cuvantul ban,
Broscuta, barza si borcan,
Buburuza si bondar
Hai cu B-ul in insectar.
Litera C
Pe un camp cu floricele
A si B aduc cu ele
Intr-un Car tras de doi Cai
Inca o litera: un C. Dar Vai!
Ma uit la C si-mi este mila.
O fi Cocoasa de Camila?
Sau poate e un Covrigel
Din care a mancat nitel
Impins de foame un Catel?
Asa e, ca de gandim putin
Grivei e cu stomacul plin
Fiindca litera C vine de la Cozonac,
Carne, Cascaval, Clatite si Colac!
Doamne! Cate s-au adunat!
Dintr-un C Grivei s-a saturat.
Chiar o fi bun C-ul de mancat?
Litera D
A, B, C … urmeaza D
Parca ar fi un dovlecel
Turtit pe-o parte nitel.
Si nu cred ca e un fleac,
Cum sustine Mos Dovleac
Care l-a turtit pe-o parte
Pe motiv ca-i sta in coaste.
Uite-asa D s-a nascut
Si-am sa-l pun la inceput
In cuvant ca: director
Dulap, deget si doctor!
Litera E
A,B,C,D… vine acum litera E
E-E-E.Trebuie urgent s-o schimb!
Prea pare un pieptan stirb
Bun de pieptanat chelii
Sa devina mai hazlii.
Dar de gandim serios
E-ul este de folos:
Cu el scriem elefant.
elev, elice si elegant,
Elicopter, etcetera,
Pana maine le poti insira.
Litera F
A, B, C, D si acum… apare F
Cum e F ? E ca o coasa.
Tunde iarba langa casa.
F-ul daca nu ar fi,
Cate oare ne-ar lipsi?
Nu am avea furculite
Si nici fete cu fundite,
Ferestre, foarfeci si fragi,
Nici filmele cele dragi,
Fazani, fluturasi si flori!
Aoleu! Ma trec fiori…
Frunzele fosnesc, mi-e frica!
Daca vine o furnica
Si ma pisca ?
Ei si ce? E-asa de micaaaa….
Bun e F-ul! Las-sa fie
In oricare farmacie!
Litera G
A,B,C,D,E,F… este randul acum lui G
Slabanog si cocosat
G e-un lacat descuiat.
Tocmai a deschis garajul
La masina cu bagajul
Indesat in geamantan,
De Goguta Galigan.
Alaturi in gradinita
Un gandac si-o gargarita
Au gasit o garofita
S-o dea Gogu la fetita.
Pun galosii in picioare
Si-am plecat, deci salutare!
Cu atatia G-n cuvinte
Cine sa le tina minte?
Litera H
A.B.C.D.E.F.G… huta-huta, hop si H
Uite-l mai, spun vorba dreapta:
H e scara cu o treapta!
Si-i bine sa tineti minte,
Cu H incep multe cuvinte:
Herghelie,hora si homar
Hamster, harta si hilar
Si cred ca H se face vinovat
De vestea ce am aflat:
Cum ca Horia cel hoinar
Nici nu ar avea habar
Ca hulubii din hangar
Iau hameiul din hambar.
Hotarat sa curm hotia
Imi pun haina, iau hartia
Si reclam harababura
Ca doar nu ma doare gura!
Litera I
A,B,C,D,E,F,G,H… iata ca apare I
Degeaba se tine I batos!
E doar semnul mirarii-ntors,
Sau un bat si sus pe el
Un punct negru mititel.
Totusi daca i n-ar fi,
La iaurt nici n-am gandi.
Nici la iezii pe imas
Sau iubitul iepuras.
Inimioara n-am avea!
Se poate asa ceva?
Nu! I este important
Si ce-am aflat e incitant:
Ion iesind din iarmaroc
Nevazand de cozoroc,
S-a impiedicat in iarba
Si s-a izbit drept in barba!
Sa-i facem o frectie
Si urgent, injectie!
Litera Î
Î seamănă cu o săgeată
Către ceruri îndreptată.
Cu Î(â) e mai complicat
Fiindcă e reprezentat
De două semne, neapărat:
Cu î scriem la început
Cum ar fi în “imprumut”;
Dar când este în cuvânt
Îl vom scrie â, ca-n “sfânt”.
La sfârşit daca îl scrim
Tot pe î îl pricopsim,
De exemplu “hotărî”.
Ei, dar nu te amărî,
Fiindcă sigur le înveţi
Dacă singur le repeţi:
Într-o zi un împarat,
Rău si neînduplecat,
Hotărî să joace-n horă
Învârtita timp de-o oră.
O oră să repeţi şi tu
Cum şi unde-l pui pe Î (Â)!
Litera J
A,B,C,D,E,F,G,H, I, Î… si jucând apare J
J, parcă ar fi o coasă
Cu partea de jos întoarsă.
Cum cu J pot scri jurnal,
Va spun ştirile. Normal!
-Joi Jianu jinduia
Jucăria altcuiva.
-In Japonia o junincă
Dadea lapte la pisică.
-Domnul Jan manca jambon
Stând in jilţ ca pe un tron.
-Jupâneasa Jeni are
Doar jumari pentru mâncare
Si jiletca jerpelita…
Jur ca nu se mai marită.
Litera K
A,B,C,D,E,F,G,H,I,I,J… cu paşi mari apare K
Parcă ar fi om în mişcare
Când se duce la plimbare
Şi parcurge kilometri
Să îi duca flori cumetrei,
Ba şi kiwi un kilogram,
coca-cola şi salam.
Vrea să-i dea pe săturate
Să poată face karate
In costum kaki deschis,
Fiindca tot cu k e scris.
Litera L
Este L? Eu credeam ca e colţar!
De literă n-aveam habar!
Dar acum voi putea scrie:
Lac, livadă, librărie,
Lacăt, lalea şi lamâie;
Sau despre Labuş cel leneş
Care latră lung la lună
Ca n-ar fi lumina bună,
Ori c-ar fi de mămăligă
Şi nu poate să o lingă.
Lasă că îi dau eu lapte
Sa înghită atât cât poate,
Să-l leorpăie cu limbuţa
Ca să nu-şi ude lăbuţa.
Litera M
Va-ntrebaţi cum e M mare?
Ca doua beţe-n picioare
Şi-ntre ele unul frînt
Sa mă credeţi pe cuvânt;
Iar trei bastoane lipite
Fac m mic, sa ţineţi minte!
Acum poti scrie marar,
Mierlă, muzica,marinar,
Mare, magădan, măgar.
Cine vrea mai mult sa ştie
Am sa-i spun o poezie:
Mioara e mânioasă
Că are murdar in casa
Musafirii sunt la uşa
(Un motan şi o matuşă).
Muţunache-i mârâie,
Mâţu vrea sa-i zgârie!
Marş caţel şi zât pisoi
Ca nu vine un maimuţoi.
Vă rog fiţi manieraţi,
Şi să spuneţi doar: Intraţi!
Litera N
A,B,C,D,E,F,G,H,I,Î,J,K,L,M… iată ca apare N
N? E o scară la care-o treaptă
E cam strâmbă. Nu e dreaptă
Şi pe care, ieri, Ninel,
Cel cu nasul mititel
Numai cât un năsturel,
S-a urcat să prind-un nor
Crezând că va fi uşor!
Norul însă, fugea-ntr-una,
De parcă venea furtuna!
Şi se duce… s-a tot dus!
Unde oare s-a ascuns?
Nelu, Nicu şi cu Nina,
Neştiind care-i pricina
Supărării lui Ninel,
I-au adus un scăunel,
Un cui şi un ciocănel
Să-ndrepte treapta niţel.
Litera O
A,B,C,D,E,F,G,H,I,Î,J,K,L,M,N… şi-acum se rostogoleşte O
Seamănă cu-n ou, aşa tare,
Încât crezi ca-i de mâncare.
Când colo cu el doar scrii
La copii poveşti hazlii:Doi ortaci s-au ospătat
La o cârcimă din sat.
Omidoiul, (obraznicul)
Le-a stricat tot praznicul,
Fiindc-n oale a intrat
Si-n orez s-a strecurat.
Ospatarul oropsit
Alt ospaţ le-a oferit,
Cu gogoşi şi cu ardei
Numai să scape de ei.
********
Oana, fata cu codiţe
Are-acasă opt oiţe.
Cu blăniţa ondulată
Ocupând ograda toată.
Când se urcă pe coteţ
Ţi se face părul creţ.
Iar când behaie, măi frate,
Ai ofta o zi şi-o noapte,
Că oriunde te-ai afla
Zbiară în urechea ta.
Litera P
P apare ca un steag
Care stă sus pe catarg
Anunţînd in lung şi-n lat
Cat e P de important:
Când îl punem în cuvânt
Scriem pace pe Pământ.
Şi tot pe P îl folosesc
Când am sa va povestesc
Cum Petre şi Pufulici
Prinseră patru pisici
Ce pândeau opt pitulici.
Tocmai când picau în nadă,
Le-a-hăţat Pufi de coadă.
Litera R
R? Parc-ar fi un om pe stradă
Bătând pasul de paradă.
Cu R cunosc multe nume!
Câteva, vă şi pot spune:
Radu, Relu şi cu Richi
Ronţăie râzând ridichi
Din grădina lui Retuţa
Care pleacă cu căruţa
In rariştea de la râu,
Unde iarba-i pân-la brâu,
Să anunţe vreo trei raţe,
Ca vulpea stă să le-nhaţe.
Litera S
S, e simplu de comparat
Cu un şarpe adevărat.
Sâsâie şi se ascunde
Nimeni să nu ştie unde.
Un sticlete-aici prezent
Strigă cu un glas strident
Vrând pe şarpe sa-l alunge.
El e sus şi nu-l ajunge.
O broscuţă speriată,
Stă în apă scufundată.
Sandu, Silviu şi Stanică,
Scuturându-se de frică
Stau pe scară speriaţi.
Hei! Săriţi să îi salvaţi!
Câtă spaimă fără rost!
Este doar un şarpe prost.
Doarme ca soldatu-n post!
Litera Ş
Ş, ca S, e tot un şarpe
Cu un solz căzut din spate,
Ce stă nelegat sub el
Şi-o să-l ia un şoricel.
Dacă nu o să-l păzim,
N-o să mai putem să scrim:
Şapte şmecheri în şosete
Şed ca şefii în şarete
Şi-şi spun bancuri ştrengăreşti
Cu şopârle, şoimi şi peşti.
Litera T
Pe T pot să îl compar
Doar cu-n micuţ balansoar.
Titel, Tache şi Tinel
Tropăie pe lângă el.
Tică trage trotineta,
Tudor sună cu trompeta
Şi un toboşar trasnit
Bate toba înnebunit.
Trei tăuni bâzâie tare
Enervând pe coana mare,
Care tună şi trăzneşte
Rasturnând tot ce-ntâlneşte.
Toţi au întrecut măsura!
Şi în toată tevatura
Doar motanul cel tărcat
S-a băgat tiptil sub pat!
Oare T l-a speriat?
Litera Ţ
Sub T pun o virguliţă
Şi îl scriu pe Ţ bădiţă,
Ca să pot să povestesc
Şi pe Ţ să-l folosesc:
În ţinutul Ţăndărei
Am aflat că pe la trei
Mâncau, ţapul şi căpriţa,
Căpiţa ţaţei Mariţa
Şi-un ţânc ţopăia ţop-ţop,
Ţinând ţăndări într-un clop.
Dar deodata l-a oprit
Un ţâr-ţâr nesuferit:
Ţârâia ţâfnos ţânţarul
Inţepându-l pe ţăranul
Ce ţinea ţelina afară
Sus pe ţiglă, de aseară.
Litera U
Uuuuuu! Şuieră trenul
De alungă motănelul.
Hauuu-u, urlă şi lupul,
De cutremură pământul
Si strigă copiii-n cor:
Lume bună! Ajutooor!
Au, au, au, cam ce să fac
Cu-acest U să vă împac?
O idee-mi vine-acu,
Să va spun cine e “U”:
Litera U e o potcoavă
Pusă-n sus cu partea cavă
In gentuţa lui Lenuţa
Să îi poarte ei noroc
(Fiindcă nu-i iese deloc)
Să citească clar, curat,
Acest text cam încurcat:
CÂT ERA EL DE UNCHIAŞ,
LA URCUŞ CU UŞURINŢĂ
UN UŞOR UŞER UŞARNIC
ÎŞI USCA UŞA UDATĂ
UŞUIND CU-N UMERAŞ
ULIUL ACELA URIAŞ.
Litera V
Îl prezint pe V acum.
Cum arată? Iată cum:
Două beţe alăturate
Jos se află-mpreunate
Însă sus sunt depărtate.
Acum pot să scriu cu el:
Vulpe, vacă şi viţel,
Vijelie, val-vârtej
Vine vântul ca un vrej,
Viforând vâlcelele,
Viscolind viroagele,
Vestind iarna cea geroasă.
Vino s-o privim din casă!
Litera Z
O linie frânta-n trei,
Este Z, şi dacă vrei
Pe caiet să scrii “Zoreşti”
Nu mai ai cum să greşeşti.
Ba chiar poţi să povesteşti
Că zăpada este mare
Şi zarzărul zărit în zare,
Este nins de parcă-i floare.
Zdreanţă zburdă fericit
În zăvoiu-nzăpezit
Şi la zvon de zurgălăi,
Latră şi se-ascunde-n clăi.
E-un căţel mai zăpăcit,
Zvăpăiat şi zbânţuit:
Zbier la el şi-l trag de zgardă,
El zvâcneşte din zăpadă,
Sare-n sus şi dă din coadă!
Cine se crede isteţ?
Îi propun un textuleţ!
Hai, încearcă, nu e greu
Dacă-ai să repeţi mereu:
DE ZĂPUSEALĂ, ZVĂPĂIATA ZINA ZĂBOVI ZĂCÂND ÎN ZĂVOI, ZICÂND ZÂMBIND CĂ ZĂRI ÎN ZARE ZECE ZUGRAVI ZORZONAŢI ZORNĂIND ZORIŢI ZURGĂLĂI-N ZORII ZILEI, ZĂPĂCIND CU ZGOMOTUL ZEBRELE ZGRIBULITE!
Litera X
Dacă vedeţi desenate,
Două beţe-ncrucişate,
Să ştiţi că acela-i X
Şi l-aţi invaţat … la fix,
Dar de stau şi mă gândesc,
Pe X nu-l prea folosesc,
Numai că pe sora mea,
O cheamă chiar Xenia
Şi e musai ca să ştiu
Litera X cum s-o scriu.
Cu un pix şi un caiet,
La expoziţie merg direct,
Fiindcă acolo sunt expuse
(După cum Axinte-mi spuse)
Instrumente muzicale:
Xilofoane şi ţambale.
Daca-mi iau şi-un saxofon,
O orgă şi un trombon,
Pot să dau chiar un concert
Pentru veselu-ALFABET !
Literele W,Q şi Y
W, Y şi Q, litere de împrumut,
Să le uit, cum am putut?
Watt Disney cum pronunţam
Literele de nu ştiam ?
De yacht nici că pomeneam
Pe y de nu-l aveam.
Sau Quebec, oraş frumos.
Mă uitam de sus în jos
Şi nu ştiam cum să-i zic,
Motivând că eu sunt mic!
Dar de-acum,orice literă o ştiu
S-o citesc şi să o scriu.
Singur pot ca să citesc
Şi să scriu tot ce doresc.
Printre litere acum,
Sigur voi avea drum bun!
Sper să vă ajute să învăţaţi uşor şi cu plăcere alfabetul.
Litera A
Cand ne nastem fiecare
Spunem AAA in gura mare!
A-A-A ! Ce mai rasunet!
Se aude – deci e sunet:
Il numim sunetul A
Dar de-l desenam colea
Devine litera A.
Parca ar fi un varf de casa
Cu un geam si o terasa.
Daca vreau ca sa ma joc
Ii gasesc lui A un loc.
Am sa-l pun chiar la-nceput
In cuvantul asternut,
Sau la arici, albina, arc,
Acvariu, avion si ac.
Uite, vezi ca nu e greu?
De-acum sa inveti mereu!
Litera B
Dupa A, in alfabet
Vine B cu pas incet.
Parca ar fi greier bortos
Nici urat, dar nici frumos.
Cu B incepe cuvantul ban,
Broscuta, barza si borcan,
Buburuza si bondar
Hai cu B-ul in insectar.
Litera C
Pe un camp cu floricele
A si B aduc cu ele
Intr-un Car tras de doi Cai
Inca o litera: un C. Dar Vai!
Ma uit la C si-mi este mila.
O fi Cocoasa de Camila?
Sau poate e un Covrigel
Din care a mancat nitel
Impins de foame un Catel?
Asa e, ca de gandim putin
Grivei e cu stomacul plin
Fiindca litera C vine de la Cozonac,
Carne, Cascaval, Clatite si Colac!
Doamne! Cate s-au adunat!
Dintr-un C Grivei s-a saturat.
Chiar o fi bun C-ul de mancat?
Litera D
A, B, C … urmeaza D
Parca ar fi un dovlecel
Turtit pe-o parte nitel.
Si nu cred ca e un fleac,
Cum sustine Mos Dovleac
Care l-a turtit pe-o parte
Pe motiv ca-i sta in coaste.
Uite-asa D s-a nascut
Si-am sa-l pun la inceput
In cuvant ca: director
Dulap, deget si doctor!
Litera E
A,B,C,D… vine acum litera E
E-E-E.Trebuie urgent s-o schimb!
Prea pare un pieptan stirb
Bun de pieptanat chelii
Sa devina mai hazlii.
Dar de gandim serios
E-ul este de folos:
Cu el scriem elefant.
elev, elice si elegant,
Elicopter, etcetera,
Pana maine le poti insira.
Litera F
A, B, C, D si acum… apare F
Cum e F ? E ca o coasa.
Tunde iarba langa casa.
F-ul daca nu ar fi,
Cate oare ne-ar lipsi?
Nu am avea furculite
Si nici fete cu fundite,
Ferestre, foarfeci si fragi,
Nici filmele cele dragi,
Fazani, fluturasi si flori!
Aoleu! Ma trec fiori…
Frunzele fosnesc, mi-e frica!
Daca vine o furnica
Si ma pisca ?
Ei si ce? E-asa de micaaaa….
Bun e F-ul! Las-sa fie
In oricare farmacie!
Litera G
A,B,C,D,E,F… este randul acum lui G
Slabanog si cocosat
G e-un lacat descuiat.
Tocmai a deschis garajul
La masina cu bagajul
Indesat in geamantan,
De Goguta Galigan.
Alaturi in gradinita
Un gandac si-o gargarita
Au gasit o garofita
S-o dea Gogu la fetita.
Pun galosii in picioare
Si-am plecat, deci salutare!
Cu atatia G-n cuvinte
Cine sa le tina minte?
Litera H
A.B.C.D.E.F.G… huta-huta, hop si H
Uite-l mai, spun vorba dreapta:
H e scara cu o treapta!
Si-i bine sa tineti minte,
Cu H incep multe cuvinte:
Herghelie,hora si homar
Hamster, harta si hilar
Si cred ca H se face vinovat
De vestea ce am aflat:
Cum ca Horia cel hoinar
Nici nu ar avea habar
Ca hulubii din hangar
Iau hameiul din hambar.
Hotarat sa curm hotia
Imi pun haina, iau hartia
Si reclam harababura
Ca doar nu ma doare gura!
Litera I
A,B,C,D,E,F,G,H… iata ca apare I
Degeaba se tine I batos!
E doar semnul mirarii-ntors,
Sau un bat si sus pe el
Un punct negru mititel.
Totusi daca i n-ar fi,
La iaurt nici n-am gandi.
Nici la iezii pe imas
Sau iubitul iepuras.
Inimioara n-am avea!
Se poate asa ceva?
Nu! I este important
Si ce-am aflat e incitant:
Ion iesind din iarmaroc
Nevazand de cozoroc,
S-a impiedicat in iarba
Si s-a izbit drept in barba!
Sa-i facem o frectie
Si urgent, injectie!
Litera Î
Î seamănă cu o săgeată
Către ceruri îndreptată.
Cu Î(â) e mai complicat
Fiindcă e reprezentat
De două semne, neapărat:
Cu î scriem la început
Cum ar fi în “imprumut”;
Dar când este în cuvânt
Îl vom scrie â, ca-n “sfânt”.
La sfârşit daca îl scrim
Tot pe î îl pricopsim,
De exemplu “hotărî”.
Ei, dar nu te amărî,
Fiindcă sigur le înveţi
Dacă singur le repeţi:
Într-o zi un împarat,
Rău si neînduplecat,
Hotărî să joace-n horă
Învârtita timp de-o oră.
O oră să repeţi şi tu
Cum şi unde-l pui pe Î (Â)!
Litera J
A,B,C,D,E,F,G,H, I, Î… si jucând apare J
J, parcă ar fi o coasă
Cu partea de jos întoarsă.
Cum cu J pot scri jurnal,
Va spun ştirile. Normal!
-Joi Jianu jinduia
Jucăria altcuiva.
-In Japonia o junincă
Dadea lapte la pisică.
-Domnul Jan manca jambon
Stând in jilţ ca pe un tron.
-Jupâneasa Jeni are
Doar jumari pentru mâncare
Si jiletca jerpelita…
Jur ca nu se mai marită.
Litera K
A,B,C,D,E,F,G,H,I,I,J… cu paşi mari apare K
Parcă ar fi om în mişcare
Când se duce la plimbare
Şi parcurge kilometri
Să îi duca flori cumetrei,
Ba şi kiwi un kilogram,
coca-cola şi salam.
Vrea să-i dea pe săturate
Să poată face karate
In costum kaki deschis,
Fiindca tot cu k e scris.
Litera L
Este L? Eu credeam ca e colţar!
De literă n-aveam habar!
Dar acum voi putea scrie:
Lac, livadă, librărie,
Lacăt, lalea şi lamâie;
Sau despre Labuş cel leneş
Care latră lung la lună
Ca n-ar fi lumina bună,
Ori c-ar fi de mămăligă
Şi nu poate să o lingă.
Lasă că îi dau eu lapte
Sa înghită atât cât poate,
Să-l leorpăie cu limbuţa
Ca să nu-şi ude lăbuţa.
Litera M
Va-ntrebaţi cum e M mare?
Ca doua beţe-n picioare
Şi-ntre ele unul frînt
Sa mă credeţi pe cuvânt;
Iar trei bastoane lipite
Fac m mic, sa ţineţi minte!
Acum poti scrie marar,
Mierlă, muzica,marinar,
Mare, magădan, măgar.
Cine vrea mai mult sa ştie
Am sa-i spun o poezie:
Mioara e mânioasă
Că are murdar in casa
Musafirii sunt la uşa
(Un motan şi o matuşă).
Muţunache-i mârâie,
Mâţu vrea sa-i zgârie!
Marş caţel şi zât pisoi
Ca nu vine un maimuţoi.
Vă rog fiţi manieraţi,
Şi să spuneţi doar: Intraţi!
Litera N
A,B,C,D,E,F,G,H,I,Î,J,K,L,M… iată ca apare N
N? E o scară la care-o treaptă
E cam strâmbă. Nu e dreaptă
Şi pe care, ieri, Ninel,
Cel cu nasul mititel
Numai cât un năsturel,
S-a urcat să prind-un nor
Crezând că va fi uşor!
Norul însă, fugea-ntr-una,
De parcă venea furtuna!
Şi se duce… s-a tot dus!
Unde oare s-a ascuns?
Nelu, Nicu şi cu Nina,
Neştiind care-i pricina
Supărării lui Ninel,
I-au adus un scăunel,
Un cui şi un ciocănel
Să-ndrepte treapta niţel.
Litera O
A,B,C,D,E,F,G,H,I,Î,J,K,L,M,N… şi-acum se rostogoleşte O
Seamănă cu-n ou, aşa tare,
Încât crezi ca-i de mâncare.
Când colo cu el doar scrii
La copii poveşti hazlii:Doi ortaci s-au ospătat
La o cârcimă din sat.
Omidoiul, (obraznicul)
Le-a stricat tot praznicul,
Fiindc-n oale a intrat
Si-n orez s-a strecurat.
Ospatarul oropsit
Alt ospaţ le-a oferit,
Cu gogoşi şi cu ardei
Numai să scape de ei.
********
Oana, fata cu codiţe
Are-acasă opt oiţe.
Cu blăniţa ondulată
Ocupând ograda toată.
Când se urcă pe coteţ
Ţi se face părul creţ.
Iar când behaie, măi frate,
Ai ofta o zi şi-o noapte,
Că oriunde te-ai afla
Zbiară în urechea ta.
Litera P
P apare ca un steag
Care stă sus pe catarg
Anunţînd in lung şi-n lat
Cat e P de important:
Când îl punem în cuvânt
Scriem pace pe Pământ.
Şi tot pe P îl folosesc
Când am sa va povestesc
Cum Petre şi Pufulici
Prinseră patru pisici
Ce pândeau opt pitulici.
Tocmai când picau în nadă,
Le-a-hăţat Pufi de coadă.
Litera R
R? Parc-ar fi un om pe stradă
Bătând pasul de paradă.
Cu R cunosc multe nume!
Câteva, vă şi pot spune:
Radu, Relu şi cu Richi
Ronţăie râzând ridichi
Din grădina lui Retuţa
Care pleacă cu căruţa
In rariştea de la râu,
Unde iarba-i pân-la brâu,
Să anunţe vreo trei raţe,
Ca vulpea stă să le-nhaţe.
Litera S
S, e simplu de comparat
Cu un şarpe adevărat.
Sâsâie şi se ascunde
Nimeni să nu ştie unde.
Un sticlete-aici prezent
Strigă cu un glas strident
Vrând pe şarpe sa-l alunge.
El e sus şi nu-l ajunge.
O broscuţă speriată,
Stă în apă scufundată.
Sandu, Silviu şi Stanică,
Scuturându-se de frică
Stau pe scară speriaţi.
Hei! Săriţi să îi salvaţi!
Câtă spaimă fără rost!
Este doar un şarpe prost.
Doarme ca soldatu-n post!
Litera Ş
Ş, ca S, e tot un şarpe
Cu un solz căzut din spate,
Ce stă nelegat sub el
Şi-o să-l ia un şoricel.
Dacă nu o să-l păzim,
N-o să mai putem să scrim:
Şapte şmecheri în şosete
Şed ca şefii în şarete
Şi-şi spun bancuri ştrengăreşti
Cu şopârle, şoimi şi peşti.
Litera T
Pe T pot să îl compar
Doar cu-n micuţ balansoar.
Titel, Tache şi Tinel
Tropăie pe lângă el.
Tică trage trotineta,
Tudor sună cu trompeta
Şi un toboşar trasnit
Bate toba înnebunit.
Trei tăuni bâzâie tare
Enervând pe coana mare,
Care tună şi trăzneşte
Rasturnând tot ce-ntâlneşte.
Toţi au întrecut măsura!
Şi în toată tevatura
Doar motanul cel tărcat
S-a băgat tiptil sub pat!
Oare T l-a speriat?
Litera Ţ
Sub T pun o virguliţă
Şi îl scriu pe Ţ bădiţă,
Ca să pot să povestesc
Şi pe Ţ să-l folosesc:
În ţinutul Ţăndărei
Am aflat că pe la trei
Mâncau, ţapul şi căpriţa,
Căpiţa ţaţei Mariţa
Şi-un ţânc ţopăia ţop-ţop,
Ţinând ţăndări într-un clop.
Dar deodata l-a oprit
Un ţâr-ţâr nesuferit:
Ţârâia ţâfnos ţânţarul
Inţepându-l pe ţăranul
Ce ţinea ţelina afară
Sus pe ţiglă, de aseară.
Litera U
Uuuuuu! Şuieră trenul
De alungă motănelul.
Hauuu-u, urlă şi lupul,
De cutremură pământul
Si strigă copiii-n cor:
Lume bună! Ajutooor!
Au, au, au, cam ce să fac
Cu-acest U să vă împac?
O idee-mi vine-acu,
Să va spun cine e “U”:
Litera U e o potcoavă
Pusă-n sus cu partea cavă
In gentuţa lui Lenuţa
Să îi poarte ei noroc
(Fiindcă nu-i iese deloc)
Să citească clar, curat,
Acest text cam încurcat:
CÂT ERA EL DE UNCHIAŞ,
LA URCUŞ CU UŞURINŢĂ
UN UŞOR UŞER UŞARNIC
ÎŞI USCA UŞA UDATĂ
UŞUIND CU-N UMERAŞ
ULIUL ACELA URIAŞ.
Litera V
Îl prezint pe V acum.
Cum arată? Iată cum:
Două beţe alăturate
Jos se află-mpreunate
Însă sus sunt depărtate.
Acum pot să scriu cu el:
Vulpe, vacă şi viţel,
Vijelie, val-vârtej
Vine vântul ca un vrej,
Viforând vâlcelele,
Viscolind viroagele,
Vestind iarna cea geroasă.
Vino s-o privim din casă!
Litera Z
O linie frânta-n trei,
Este Z, şi dacă vrei
Pe caiet să scrii “Zoreşti”
Nu mai ai cum să greşeşti.
Ba chiar poţi să povesteşti
Că zăpada este mare
Şi zarzărul zărit în zare,
Este nins de parcă-i floare.
Zdreanţă zburdă fericit
În zăvoiu-nzăpezit
Şi la zvon de zurgălăi,
Latră şi se-ascunde-n clăi.
E-un căţel mai zăpăcit,
Zvăpăiat şi zbânţuit:
Zbier la el şi-l trag de zgardă,
El zvâcneşte din zăpadă,
Sare-n sus şi dă din coadă!
Cine se crede isteţ?
Îi propun un textuleţ!
Hai, încearcă, nu e greu
Dacă-ai să repeţi mereu:
DE ZĂPUSEALĂ, ZVĂPĂIATA ZINA ZĂBOVI ZĂCÂND ÎN ZĂVOI, ZICÂND ZÂMBIND CĂ ZĂRI ÎN ZARE ZECE ZUGRAVI ZORZONAŢI ZORNĂIND ZORIŢI ZURGĂLĂI-N ZORII ZILEI, ZĂPĂCIND CU ZGOMOTUL ZEBRELE ZGRIBULITE!
Litera X
Dacă vedeţi desenate,
Două beţe-ncrucişate,
Să ştiţi că acela-i X
Şi l-aţi invaţat … la fix,
Dar de stau şi mă gândesc,
Pe X nu-l prea folosesc,
Numai că pe sora mea,
O cheamă chiar Xenia
Şi e musai ca să ştiu
Litera X cum s-o scriu.
Cu un pix şi un caiet,
La expoziţie merg direct,
Fiindcă acolo sunt expuse
(După cum Axinte-mi spuse)
Instrumente muzicale:
Xilofoane şi ţambale.
Daca-mi iau şi-un saxofon,
O orgă şi un trombon,
Pot să dau chiar un concert
Pentru veselu-ALFABET !
Literele W,Q şi Y
W, Y şi Q, litere de împrumut,
Să le uit, cum am putut?
Watt Disney cum pronunţam
Literele de nu ştiam ?
De yacht nici că pomeneam
Pe y de nu-l aveam.
Sau Quebec, oraş frumos.
Mă uitam de sus în jos
Şi nu ştiam cum să-i zic,
Motivând că eu sunt mic!
Dar de-acum,orice literă o ştiu
S-o citesc şi să o scriu.
Singur pot ca să citesc
Şi să scriu tot ce doresc.
Printre litere acum,
Sigur voi avea drum bun!
POVESTEA CURCUBEULUI
Cu mult timp in urma, la inceputul timpurilor, culorile lumii s-au certat. Fiecare dintre ele pretindea ca era cea mai buna, cea mai frumoasa, cea mai importanta, cea mai folositoare, cea mai iubita.
Verdele spuse: "Uitati-va la iarba, frunze si copaci. In mod evident vedeti si voi ca sunt cea mai importanta culoare. Sunt culoarea vietii si a sperantei. Uitati-va in jur si o sa vedeti ca sunt peste tot".
Albastrul l-a intrerupt si exclama: "Ganditi-va la cer si la mare. Apa sta la baza vietii si fara mine nu ar exista cerul albastru. Fara mine nu ar exista nimic!"
Galbenul rase: "Eu sunt luminos si cald, iar tu esti atat de serios. De fiecare data cand te uiti la o narcisa galbena sau la o floarea-soarelui zambesti. Soarele, luna si stelele sunt galbene, frumusetea mea este atat de evidenta incat oricine ma vede ramane uimit."
Portocaliul incepu sa se laude: " Eu sunt culoarea mancarurilor sanatoase ce dau putere. Morcovul, portocala si dovleacul au multe vitamine. Si atunci cand portocaliul umple cerul, la rasarit sau la apus, frumusetea mea este atat de evidenta incat toti cei ce ma vad se opresc sa ma priveasca cu admiratie si uimire."
Ei bine, rosul incepu sa strige: "Eu sunt conducatorul intregii vieti. Sangele este rosu si sangele inseamna viata. Eu sunt culoarea pasiunii si a iubirii."
Violetul se ridica in picioare si era foarte inalt. El vorbi dand foarte multa importanta spuselor sale: "Eu sunt culoarea imperiala si a regilor. Oamenii puternici intotdeauna m-au ales pe mine deoarece eu sunt culoarea puterii si a intelepciunii."
La sfarsit, cu o voce joasa si timida, Indigoul spuse: "Cu greu ma observati, insa desi sunt tacut, fara mine nu ati fi nimic. Aveti nevoie de mine pentru echilibru si contrast si pentru liniste interioara."
Argumentarile au continuat, fiecare culoare in parte laudandu-se, ridicandu-se in slavi si certandu-se. Fiecare in parte considera ca este perfectiunea intruchipata. In timp ce se certau din ce in ce mai tare, un fulger puternic lumina cerul. Incepu sa tune si sa ploua cu galeata. Culorile tremurara de frica si se stransera in brate pentru a se linisti si proteja una pe alta.
Apoi ploaia incepu sa vorbeasca: "Voi, culorilor, sunteti atat de nesabuite. Va certati care este cea mai buna, fiecare incercand sa fie deasupra celorlate. Nu intelegeti ca fiecare in parte ati fost facute cu un scop special, fiecare este unica si diferita? Luati-va de maini si urmati-ma!?
Facand ce le spuse ploaia, culorile se apropiara si se luara de maini. ?De acum incolo?, zise ploaia, ?cand ploua, fiecare dintre voi se va intinde de-a lungul cerului intr-un superb semicerc colorat. Curcubeul va fi un semn al pacii si al sperantei.?
Astfel, oameni buni, de fiecare data cand ploaia curata pamantul, cautati un curcubeu pe intinsul cerului. Cand apare, tineti minte ca fiecare dintre voi este special. Lasati culorile curcubeului sa va reaminteasca sa va apreciati pe voi insiva si pe cei din jur.
Verdele spuse: "Uitati-va la iarba, frunze si copaci. In mod evident vedeti si voi ca sunt cea mai importanta culoare. Sunt culoarea vietii si a sperantei. Uitati-va in jur si o sa vedeti ca sunt peste tot".
Albastrul l-a intrerupt si exclama: "Ganditi-va la cer si la mare. Apa sta la baza vietii si fara mine nu ar exista cerul albastru. Fara mine nu ar exista nimic!"
Galbenul rase: "Eu sunt luminos si cald, iar tu esti atat de serios. De fiecare data cand te uiti la o narcisa galbena sau la o floarea-soarelui zambesti. Soarele, luna si stelele sunt galbene, frumusetea mea este atat de evidenta incat oricine ma vede ramane uimit."
Portocaliul incepu sa se laude: " Eu sunt culoarea mancarurilor sanatoase ce dau putere. Morcovul, portocala si dovleacul au multe vitamine. Si atunci cand portocaliul umple cerul, la rasarit sau la apus, frumusetea mea este atat de evidenta incat toti cei ce ma vad se opresc sa ma priveasca cu admiratie si uimire."
Ei bine, rosul incepu sa strige: "Eu sunt conducatorul intregii vieti. Sangele este rosu si sangele inseamna viata. Eu sunt culoarea pasiunii si a iubirii."
Violetul se ridica in picioare si era foarte inalt. El vorbi dand foarte multa importanta spuselor sale: "Eu sunt culoarea imperiala si a regilor. Oamenii puternici intotdeauna m-au ales pe mine deoarece eu sunt culoarea puterii si a intelepciunii."
La sfarsit, cu o voce joasa si timida, Indigoul spuse: "Cu greu ma observati, insa desi sunt tacut, fara mine nu ati fi nimic. Aveti nevoie de mine pentru echilibru si contrast si pentru liniste interioara."
Argumentarile au continuat, fiecare culoare in parte laudandu-se, ridicandu-se in slavi si certandu-se. Fiecare in parte considera ca este perfectiunea intruchipata. In timp ce se certau din ce in ce mai tare, un fulger puternic lumina cerul. Incepu sa tune si sa ploua cu galeata. Culorile tremurara de frica si se stransera in brate pentru a se linisti si proteja una pe alta.
Apoi ploaia incepu sa vorbeasca: "Voi, culorilor, sunteti atat de nesabuite. Va certati care este cea mai buna, fiecare incercand sa fie deasupra celorlate. Nu intelegeti ca fiecare in parte ati fost facute cu un scop special, fiecare este unica si diferita? Luati-va de maini si urmati-ma!?
Facand ce le spuse ploaia, culorile se apropiara si se luara de maini. ?De acum incolo?, zise ploaia, ?cand ploua, fiecare dintre voi se va intinde de-a lungul cerului intr-un superb semicerc colorat. Curcubeul va fi un semn al pacii si al sperantei.?
Astfel, oameni buni, de fiecare data cand ploaia curata pamantul, cautati un curcubeu pe intinsul cerului. Cand apare, tineti minte ca fiecare dintre voi este special. Lasati culorile curcubeului sa va reaminteasca sa va apreciati pe voi insiva si pe cei din jur.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu