Ce facem cand copilul are febra?

Una dintre cele mai frecvente urgente medicale la copii este febra. Un numar foarte mare de parinti ajung cu micutii lor la camerele de garda ale spitalelor de urgenta pentru febra ridicata.
Consideram ca este util ca parintii sa cunoasca masurile de baza care trebuie aplicate in cazul aparitiei unui episod febril la copil, sa intervina rapid si apoi, daca totusi febra nu scade, sa se adreseze unui serviciu de urgenta spitalicesc. Uneori se pierde timp pretios cu transportul copilului la camera de garda, timp in care, acasa, parintele ii poate scadea febra.

Ce este febra?
Febra inseamna o crestere a temperaturii corporale peste limita obisnuita a normalului, adica peste 38 grade C.Temperatura normala a corpului, atat la copil, cat si la adult este de 36.5 – 37 grade C. Temperatura corpului intre 37 C si 38 C se numeste stare subfebrila. Trebuie tinut cont ca dimineata temperatura normala este putin mai mica decat seara.
Temperatura corpului este produsa continuu si este expresia activitatii intregului organism. Tot in mod continuu aceasta caldura este pierduta in mediul in care se afla organismul. Cand cantitatea de caldura produsa de organism este egala cu caldura pierduta, persoana respectiva se afla in echilibru termic. Temperatura corpului este reglata aproape in intregime de un centru care se afla in creier.

Febra apare in urmatoarele situatii:
1. Boli infectioase (cu microbi sau virusuri);

2. Deshidratare (pierdere prea mare de apa din organism).
3. Substante toxice care afecteaza centrul de reglare a temperaturii din creier;
4. Boli ale creierului;
5. Tumori cerebrale.
Apariţia febrei indică o imbolnavire, febra fiind de fapt un semn ca sistemul imunitar functioneaza adecvat pentru a lupta cu o infectie. In mod normal, febra apare ca simptom al unor boli comune, precum raceala, otita, amigdalita. De asemenea, poate fi asociata cu probleme respiratorii precum pneumonia sau bronsiolita. Prin febra organismul impiedica multiplicarea unor virusi si ajuta la omorarea virusilor si microbilor. Unii copii fac febra dupa ce au fost vaccinati, ca expresie a intensificarii activitatii sistemului imunitar.

Cum se masoara corect temperatura la copil?
La copilul mai mic de 4 ani masurarea corecta a temperaturii corpului se face intrarectal folosind un termometru cu mercur. Masurarea temperaturii la nivelul axilei poate da o diferenta de 0.5 grade C in minus. La copilul mai mare se poate masura si axilar, dar trebuie verificat daca rezervorul termometrului este plasat corect in axila intre brat si torace.
Care sunt simptomele febrei la copil:
• Pielea copilului este fierbinte, “frige”, este uscata sau transpirata;
• Copilul isi pierde vioiciunea, este apatic, fara pofta de mancare, de joaca, de socializare, este somnolent;
• Poate manifesta simptomele bolii care a cauzat febra: tuse, varsaturi, diaree, eruptie cutanata, etc.

Masuri de urgenta de aplicat in cazul febrei:
• Dezbracati copilul si lasati-l acoperit doar de un body fara maneci;
• Administrati-i un antitermic (Paracetamol sau Nurofen in doza corespunzatoare greutatii corporale). Nu administrati niciodata Aspirina la copilul mai mic de 12 ani.
• Daca temperatura este mai mare de 38.5 grade C, puteti administra un supozitor cu Novocalmin intrarectal.
• Incepeti scaderea temperaturii corpului copilului folosind “impachetarile” in prosop rece: udati un prosop mare in apa mai rece cu 2-5 grade decat temperatura corpului, stoarceti-l si inconjurati corpul, capul si membrele copilului. Cand prosopul se incalzeste, udati-l din nou si repetati procedura de impachetare pana cand temperatura corpului scade sub 38.5 grade C.
• Dati-i sa bea multe lichide (apa plata, ceai, lapte);
• Tineti copilul imbracat subtire, intr-un body fara maneci, uscat.
• Evitati baia generala in ziua in care a prezentat un episod febril.

ATENTIE!
• Nu se scufunda copilul in apa rece in cada sau sub dus! Risc de stop respirator!
• Nu folositi prisnite cu alcool sau otet! Nu ajuta mai bine decat apa rece, in plus exista riscul iritarii mucoaselor respiratorii si chiar al absorbtiei prin piele a alcoolului si imbatarii copilului.
• Dupa reducerea febrei sunati medicul pediatru pentru a va recomanda conduita de urmat!
Complicatiile febrei!
• Deshidratarea -poate aparea ca urmare a pierderii de lichide din corp in timpul procesului febril. O puteti combate administrand copilului cat mai multe lichide.
• Convulsiile febrile (la copiii cu varsta intre 6 luni si 5 ani) sunt caracterizate de perioade scurte de timp in care copilul poate deveni inconstient si are spasme musculare in diverse zone ale corpului.
Acest articol nu se substituie unei consultatii medicale. Informatiile oferite au ca scop educatia medicala generala si prevenirea imbolnavirilor

Cu drag, Dr. Melania Iancu
Medic specialist Neonatolog
Colaborator Motherhood Center
http://www.motherhood.ro/curs-prim-ajutor.html


Citeste mai mult: http://www.prokid.ro/sfatul-medicului/sfaturi_pentru_parinti_si_copii/ce_facem_cand_copilul_are_febra_-524/#ixzz1kxxW6MpC

Laptele matern este alimentul ideal pentru nou-nascutul la termen si sugarul din primele 6 luni de viata atat datorita proprietatilor nutritionale dar si datorita faptului ca desavarseste relatia afectiva mama-copil, cu certe implicatii in dezvoltarea ulterioara a acestuia.
Prin alimentatia naturala se intelege alimentatia sugarului cu laptele de mama in primele 4-5 luni de viata (adica in perioada cand alimentatia este exclusiv lactata).
Introducerea progresiva de alimente semisolide si solide in alimentatia sugarului cu dezvoltare staturo ponderala normala cu varsta mai mare de 4-5 luni, inlocuind treptat alimentatia exclusiv lactata, se numeste diversificare. Nou-nascutul va fi pus la san dupa primele 4-6 ore, la inceputul cate cinci minute la fiecare san, cu crestere progresiva la 10-15-20 minute. Singura metoda eficienta de a stimula si mentine o secretie lactata adecvata cantitativa este suptul “la cerere”, care confera o curba de crestere ponderala optima pentru varsta. Mulsul sistematic si repetitiv sfarseste prin a scadea nedorit cantitatea de lapte. Pentru prematurii cu o greutate mica sau nou-nascutii cu probleme la nastere (de exemplu neurologice) sau cu unele malformatii care nu permit suptul (cum sunt despicaturile labiopalatine) se administreaza laptele matern muls prin diverse tehnici (cu lingurita, gavaj, biberon). Momentul alaptarii intareste conexiunea afectiva dintre mama si copilul ei si este necesar sa aiba loc intr-un climat de liniste, confort si calm. Contraindicatiile alaptarii care tin de mama sunt: starile febrile, anumite medicamente, starile septice, tuberculoza, malnutritia, stari neoplazice, infectia HIV. Compozitia biochimica a laptelui matern se refera la continutul in glucide, lipide, proteine, minerale, oligoelemente si difera in functie de „varsta” lactatiei: COLOSTRUM (primele 1-6 zile dupa momentul nasterii), LAPTE DE TRANZITIE (ziua 6-14) si LAPTE MATUR (dupa 14 zile), dar si pe durata aceluiasi supt. Principalul zahar – lactoza are rol fermentativ, stimuleaza absorbtia calciului. Alte glucide – glicopeptide cu rol in stimularea dezvoltarii florei intestinale (Lactobacillus bifidus), cu rol in producerea de acizi care creeaza un mediu inapt pentru microorganisme ca E.Coli, sbigella, fungi. Lipidele – componenta cea mai variabila, sunt usor absorbabile. Continutul in proteine este mai scazut decat in laptele majoritatii altor mamifere si se modifica si ele cu varsta lactatiei, concentratia scade pe masura ce lactatia progreseaza. Ele sunt usor digerabile si posibil raspunzatoare alaturi de lactoza de scaunele moi ale sugarului alimentat la san. Cazeina din laptele matern formeaza agregate stabile care includ calciul si fosforul realizand concentratii ale acestora in lapte mai mari decat prin simpla solubilitate a acestor minerale. Alte proteine au rol in apararea imuna (protejeaza sugarul de diverse boli), rol de hormoni sau carausi pentru vitamine si minerale.
Comparativ cu laptele de vaca, laptele uman contine de trei ori mai putin Na, Cl, K, Ca, Mg si de sase ori mai putin fosfor. Desi Ca si P sunt in concentratii mai mici, raportul Ca/P este favorabil absorbtia calciului (se absoarbe in proportie de 75-80%). Mineralele si vitaminele sunt suficiente sugarului si asigura un echilibru perfect pentru dezvoltare. Exista transportori pentru fier, vitamina B12, vitamina D prezenta in laptele de mama, protejeaza impotriva rahitismului si concentratia ei variaza in functie de varsta lactatiei, expunerea la soare, scazuta la mama cu carente in vitamina D. Continutul scazut in proteine si saruri minerale constituie un avantaj pentru noul-nascut la care in mod normal functia renala nu este inca matura. Compozitia antimicrobiana a laptelui uman furnizeaza protectia imunologica necesara, in timp ce sistemul imunitar al sugarului se maturizeaza deci laptele uman compenseaza sistemul de aparare deficitar al sugarului. Contine astfel anticorpi pentru E.Colli, Sbigella, Salmonella, Haemoflus influenzae, S. Pneumoniae, etc. Lactoferina – are rol de transport pentru fier si previne anemia, dar are si rol antiinfectios.
Factorii imunomodulatori ai laptelui de mama au rol in prevenirea bolilor dupa perioada de sugar, scad riscul de a dezvolta diabet zaharat insulino-dependent, limfoame b. Crohn si scad incidenta bolilor diareice si a spitalizarii pentru boli gastrointestinale alimentati la san timp de peste trei luni. De asemenea, se remarca scaderea frecventei infectiilor respiratorii si chiar de tract urinar. Efectele contraceptive ale alaptatului au eficienta daca alimentarea copilului se face numai la san pana la sase luni, fara supliment de lapte praf, fara diversificare, cu perioade de supt sustinut si noaptea. Alimentatia naturala prin numeroasele sale beneficii ramane piatra de temelie pentru dezvoltarea copilului, atat din punct de vedere fizic cat si psiho-afectiv.
Dr. Adyna Zelenac, medic specialist pediatrie Centrul Medical Unirea