Laptele matern este alimentul ideal pentru nou-nascutul la termen si sugarul din primele 6 luni de viata atat datorita proprietatilor nutritionale dar si datorita faptului ca desavarseste relatia afectiva mama-copil, cu certe implicatii in dezvoltarea ulterioara a acestuia.
Prin alimentatia naturala se intelege alimentatia sugarului cu laptele de mama in primele 4-5 luni de viata (adica in perioada cand alimentatia este exclusiv lactata).
Introducerea progresiva de alimente semisolide si solide in alimentatia sugarului cu dezvoltare staturo ponderala normala cu varsta mai mare de 4-5 luni, inlocuind treptat alimentatia exclusiv lactata, se numeste diversificare. Nou-nascutul va fi pus la san dupa primele 4-6 ore, la inceputul cate cinci minute la fiecare san, cu crestere progresiva la 10-15-20 minute. Singura metoda eficienta de a stimula si mentine o secretie lactata adecvata cantitativa este suptul “la cerere”, care confera o curba de crestere ponderala optima pentru varsta. Mulsul sistematic si repetitiv sfarseste prin a scadea nedorit cantitatea de lapte. Pentru prematurii cu o greutate mica sau nou-nascutii cu probleme la nastere (de exemplu neurologice) sau cu unele malformatii care nu permit suptul (cum sunt despicaturile labiopalatine) se administreaza laptele matern muls prin diverse tehnici (cu lingurita, gavaj, biberon). Momentul alaptarii intareste conexiunea afectiva dintre mama si copilul ei si este necesar sa aiba loc intr-un climat de liniste, confort si calm. Contraindicatiile alaptarii care tin de mama sunt: starile febrile, anumite medicamente, starile septice, tuberculoza, malnutritia, stari neoplazice, infectia HIV. Compozitia biochimica a laptelui matern se refera la continutul in glucide, lipide, proteine, minerale, oligoelemente si difera in functie de „varsta” lactatiei: COLOSTRUM (primele 1-6 zile dupa momentul nasterii), LAPTE DE TRANZITIE (ziua 6-14) si LAPTE MATUR (dupa 14 zile), dar si pe durata aceluiasi supt. Principalul zahar – lactoza are rol fermentativ, stimuleaza absorbtia calciului. Alte glucide – glicopeptide cu rol in stimularea dezvoltarii florei intestinale (Lactobacillus bifidus), cu rol in producerea de acizi care creeaza un mediu inapt pentru microorganisme ca E.Coli, sbigella, fungi. Lipidele – componenta cea mai variabila, sunt usor absorbabile. Continutul in proteine este mai scazut decat in laptele majoritatii altor mamifere si se modifica si ele cu varsta lactatiei, concentratia scade pe masura ce lactatia progreseaza. Ele sunt usor digerabile si posibil raspunzatoare alaturi de lactoza de scaunele moi ale sugarului alimentat la san. Cazeina din laptele matern formeaza agregate stabile care includ calciul si fosforul realizand concentratii ale acestora in lapte mai mari decat prin simpla solubilitate a acestor minerale. Alte proteine au rol in apararea imuna (protejeaza sugarul de diverse boli), rol de hormoni sau carausi pentru vitamine si minerale.
Comparativ cu laptele de vaca, laptele uman contine de trei ori mai putin Na, Cl, K, Ca, Mg si de sase ori mai putin fosfor. Desi Ca si P sunt in concentratii mai mici, raportul Ca/P este favorabil absorbtia calciului (se absoarbe in proportie de 75-80%). Mineralele si vitaminele sunt suficiente sugarului si asigura un echilibru perfect pentru dezvoltare. Exista transportori pentru fier, vitamina B12, vitamina D prezenta in laptele de mama, protejeaza impotriva rahitismului si concentratia ei variaza in functie de varsta lactatiei, expunerea la soare, scazuta la mama cu carente in vitamina D. Continutul scazut in proteine si saruri minerale constituie un avantaj pentru noul-nascut la care in mod normal functia renala nu este inca matura. Compozitia antimicrobiana a laptelui uman furnizeaza protectia imunologica necesara, in timp ce sistemul imunitar al sugarului se maturizeaza deci laptele uman compenseaza sistemul de aparare deficitar al sugarului. Contine astfel anticorpi pentru E.Colli, Sbigella, Salmonella, Haemoflus influenzae, S. Pneumoniae, etc. Lactoferina – are rol de transport pentru fier si previne anemia, dar are si rol antiinfectios.
Factorii imunomodulatori ai laptelui de mama au rol in prevenirea bolilor dupa perioada de sugar, scad riscul de a dezvolta diabet zaharat insulino-dependent, limfoame b. Crohn si scad incidenta bolilor diareice si a spitalizarii pentru boli gastrointestinale alimentati la san timp de peste trei luni. De asemenea, se remarca scaderea frecventei infectiilor respiratorii si chiar de tract urinar. Efectele contraceptive ale alaptatului au eficienta daca alimentarea copilului se face numai la san pana la sase luni, fara supliment de lapte praf, fara diversificare, cu perioade de supt sustinut si noaptea. Alimentatia naturala prin numeroasele sale beneficii ramane piatra de temelie pentru dezvoltarea copilului, atat din punct de vedere fizic cat si psiho-afectiv.
Dr. Adyna Zelenac, medic specialist pediatrie Centrul Medical Unirea