duminică, 9 octombrie 2011

Pe ultima suta de metri in burta mamei

Perioada de sarcina aproape a luat sfarsit, peste 3-4 saptamani copilul vine pe lume. El si mama folosesc acest ragaz pentru a se pregati de nastere.

Majoritatea fetusilor nu sunt punctuali. Nici macar 5% din ei nu vin pe lume la termenul precis calculat anterior. Unii se nasc mai tarziu, insa majoritatea sosesc mai repede. Acest lucru nu trebuie sa le nelinisteasca pe viitoarele mame, deoarece cu 4 saptamani inainte de termenul stabilit fatul este complet dezvoltat si aproape toate organele au evoluat pana la stadiul de maturitate:
  • sistemul circulator si inima functioneaza;
  • plamanii se pot desfasura din plin la prima respiratie;
  • in intestin exista toate enzimele de care este nevoie pentru digestie;
  • ficatul nu lucreaza inca la capacitatea maxima, insa odata nascut copilul, el isi poate incepe functiunile. Cateodata se intampla ca nici la nastere sa nu se fi maturizat integral. De aceea, unii nou-nascuti sufera in primele zile de viata de o usoara hepatita.
  • micii perisori (laguno) care acopera tot corpul cad, in urma lor ramanand doar un strat care protejeaza pielea. Insa si acesta se desprinde incetul cu incetul. Medicul recunoaste aceste procese in cadrul examinarii cu ultrasunete, el observand fulgi mici ce plutesc prin lichidul amniotic.

In saptamana a 36-a de sarcina trupul fatului este dezvoltat si gata de nastere. In ultimele saptamani el mai acumuleaza 800-1200 de grame si isi creaza rezerve de energie si "rezervoare" de grasime pentru momentul nasterii, deoarece, la urma urmei, el trebuie sa reziste la o scadere de temperatura de aproximativ 15 grade. In burta mamei sunt totusi 37�C.

Vioi, fatul face exercitii pentru viata post-natala: el executa tumbe, se joaca cu manutele, isi suge degetul mare si efectueaza miscarile specifice respiratiei. Zilnic bea 2-3 litri de lichid amniotic si isi exerseaza stomacul, rinichii si vezica urinara. Simturile ii sunt gata formate: poate pipai, auzi, vedea si chiar mirosi si gusta. Acest lucru a fost constatat de cercetatori prin adaugarea unui lichid dulce celui amniotic - copilul a reactionat la acesta prin miscari sprintene.

Treptat insa, fatul trebuie sa-si limiteze activitatile, deoarece spatiul uterin devine tot mai stramt. In ultimele doua saptamani dinaintea nasterii aproape toti fetusii dau din picioare mult mai putin. Le lipseste spatiul pentru miscarile violente. Fatul simte ca se apropie nasterea si se pune in pozitie de start. In a 37-a saptamana de sarcina, 92% din bebelusi se afla asezati cu capul in jos, pozitionat la intrarea in bazin si genunchii la gura.

La femeile aflate la a doua sau a treia nastere, fetusii isi acorda, de regula, mai mult timp. Cateodata ei se intorc cu capul in jos abia cu cateva zile inainte de nastere, din cauza ca musculatura uterina este mai relaxata, alocand copilului mai mult spatiu de miscare. Fiecare al 20-lea copil insa, nu se intoarce, ramanand in pozitie sezand in burta mamei sau stand de-a curmezisul. In mod normal (circa 60% din cazuri), copilul se afla in partea stanga a uterului, cu spatele inainte. Asa este mai comod, atat pentru copil, cat si pentru mama. In dreapta se afla vena cava, un vas sanguin raspunzator de uter si placenta. Daca vena este apasata prin greutatea copilului, sangele va curge in cantitati mai mici iar copilul va fi hranit mai rau. Majoritatea femeilor se comporta spre sfarsitul sarcinii instinctiv corect: ele stau culcate noaptea pe partea stanga. Totusi dormitul poate deveni, in aceasta perioada, foarte dificil. Multi fetusi sunt treji noaptea si apasa din interior peretele burtii. In afara de aceasta, nu este usor sa gasesti o pozitie confortabila atunci cand burta devine mai mare. Reglarea pozitiei cu anumite perne poate imbunatati oarecum situatia.

Peste zi, viitoarele mame cara din greu, in ultimele patru saptamani. Pe de o parte alergarea si respiratia devin mai usoare, deoarece burta aluneca in jos cu ajutorul asa-numitelor dureri prenatale. In schimb apasarea pe vezica si intestine creste.

Intre timp se pregateste si trupul mamei pentru nastere:
  • uterul cantareste aproape 100 de grame, prin el curgand 500-600 ml de sange pe minut(spre comparatie: inainte de a ramane gravida, acesta cantarea doar 50 g, prin el curgand 5-10 ml de sange pe minut).
    Pentru ca fatul sa poata aluneca mai usor, partea inferioara a uterului se desface, protuberandu-se in jos. Peretele lui devine mai subtire, iar fibrele musculare din aceasta zona cresc si se inmultesc. Efect secundar pozitiv: cand placenta se afla prea jos sau chiar inaintea orificiului vaginal, se mai poate misca. Ea este trasa putin in sus cu ajutorul fibrelor musculare.
  • tensiunea arteriala, care la inceputul graviditatii scade usor, incepe sa se normalizeze. Aceasta depinde de schimbarea hormonala din saptamanile dinaintea nasterii. Astfel muschii incheieturii si vasele sanguine se inmoaie. Unele femei simt acest lucru sesizand ca au un scaun compus "ca din oua". Sangele patrunde prin aceasta largire de vase sanguine direct in picioare. Pentru ca sangele sa poata urca pana la inima si inapoi, tensiunea trebuie sa creasca.
  • placenta"imbatraneste", incheindu-si serviciul. Impreuna cu membranele oului, ea a raspuns de producerea lichidului amniotic. Din saptamana a 35-a cantitatea acestui lichid scade.
  • de mai multe saptamani uterul se antreneaza prin dureri "nedureroase" si neregulate. Gravidele simt doar un fel de "tragere" in zona orificiului vaginal.

Cand mama si fatul sunt pregatiti la cota maxima, incepe nasterea: cu una sau doua zile inaintea travaliului adevarat, cand orificiul vaginal devenit moale se scurge putina mucoasa insangerata. Aceasta picatura de mucoasa a izolat orificiul vaginal in timpul sarcinii, pentru a proteja fatul de infectii.

Ceea ce intr-adevar declanseaza nasterea nu este inca cunoscut cu exactitate. Un rol extrem de important, explica ginecologii, il au substantele-mesager create in placenta si in membranele ce o inconjoara. Putin inainte de nastere uterul este invadat de aceste asa-numite citocine.

Ceea ce este clar astazi este ca procesul nasterii este dirijat de mai multi hormoni. Estrogeni, progesteron, citocine, prostaglandina si oxitocine - se influenteaza reciproc. Intr-o colaborare perfecta, aceste substante pun in miscare forte care, o data ce si-au dat drumul, aproape ca nu mai pot fi oprite. Neobosite, ele ajuta pe fat sa vina pe lume.

Ecografia in timpul sarcinii


Oare cate dintre noi nu au facut macar o ecografie in timpul sarcinii? Oare nu am fost toate emotionate cand ni s-a spus: �sunteti insarcinata�, �ii bate inimioara�, �este fetita sau baietel�, �priviti, isi suge degetelul� sau �seamana cu dumneavoastra�?

Cata bucurie sau tristete poate aduce aceasta investigatie? Cat ajuta ea cu adevarat pe o viitoare mama sau pe medicul care urmareste sarcina?

Cate ecografii ar trebui sa faca o viitoare mamica, in ce perioada a sarcinii si de ce tip ar trebui sa fie acestea? Cine trebuie sa efectueze ecografia? Care sunt efectele secundare ale ecografiei?

Si ce este ecografia, de fapt?

Ecografia (ultrasonografia) este o metoda neinvaziva de diagnostic care nu cunoaste deocamdata contraindicatii si se adreseaza multor pacienti, dar in special femeii insarcinate. Principiul metodei este simplu: transductorul - piesa care intra in contact cu pacientul - emite ultrasunete; acestea strabat tesuturile din calea lor cu viteze diferite, in functie de densitatea acestora si sunt apoi reflectate; tot transductorul capteaza si ecourile reflectate, computerul analizeaza informatiile obtinute si le proceseaza, afisand pe monitor o imagine.

In mod normal, fiecare femeie insarcinata ar trebui sa faca 4 ecografii in timpul sarcinii:

Prima este aceea pe care majoritatea o fac dupa primele zile de intarziere a menstruatiei, odata cu testul de sarcina, in jurul varstei gestationale de 5 saptamani; acum este pus diagnosticul precoce de sarcina in evolutie, unica sau multipla, intra- sau extrauterina, este vizualizat sacul gestational, mai tarziu embrionul (6-7 S.G.), precum si miscarile active fetale si activitatea sa cardiaca (8 S.G.), placenta (10 S.G.).

Urmatoarea este cea de la 11-14 S.G., cand se masoara cu acuratete lungimea embrionului (CRL), iar in functie de ea varsta sarcinii. Din trimestrul II se vor folosi alte repere: diametrul biparietal, lungimea femurului sau circumferinta abdominala. Se verifica grosimea translucentei nucale, indice predictiv important pentru sindromul Down, si se pot vizualiza precoce unele malformatii cardiace, deasemenea eventuale colectii lichidiene (hematoame intracavitare, subcoriale, subdeciduale) care pot pune in pericol sarcina.

Urmeaza ecografia morfologica de trimestru II, la 20-22 saptamani de sarcina, aceasta fiind cea mai amanuntita: acum se trec in revista toate organele fatului, mai exact: creierul, cordul, vasele mari ale inimii, coloana vertebrala, ficatul, stomacul, rinichii, vezica urinara. Se verifica daca bebelusul este armonios dezvoltat, adica daca toate partile corpului sunt dezvoltate complet si corect; daca inima bate in ritmul potrivit, daca miscarile active fetale sunt in numarul corect si destul de puternice, daca rinichii elimina urina, daca fatul inghite lichid amniotic, daca stomacul se umple si se goleste. Acum se pot vizualiza malformatiile de tub neural (spina bifida, microcefalia, anencefalia), ale fetei (cheilopalatoschizis), ale ochilor (cataracta congenitala, micro- sau anoftalmia), ale cordului (nedezvoltarea sau dezvoltarea incorecta a valvelor sau vaselor, comunicari anormale, fluxuri anormale, ritm cardiac neregulat), malformatii digestive, renale, pulmonare, ale membrelor s.a.m.d. O parte din acestea, din pacate, nu vor fi observate decat la urmatoarea scanare (ex. hidrocefalia). Tot acum se poate spune cu mare probabilitate sexul bebelusului si se verifica daca acesta a crescut corespunzator si a ajuns la greutatea medie corespunzatoare varstei. Se masoara colul uterin, iar medicul se asigura ca acesta este inchis.

Ultima ecografie este cea de trimestru III , pe la 30-32 saptamani, cand in afara observatiilor facute si la cea precedenta, se calculeaza greutatea bebelusului, se stabileste prezentatia si pozitia in care acesta va veni pe lume si se evidentiaza problemele care pot aparea in cazul in care mama doreste sa nasca natural. Se verifica din nou lungimea si continenta colului uterin.

Pe cat de utila poate fi ecografia in cazul sarcinilor normale, cu feti sanatosi, tot asa poate fi si in cazul sarcinilor cu probleme; din pacate, in multe cazuri exista astfel de probleme de sanatate, iar ecografia pune parintii si medicul in garda: uneori interventia chirurgicala in cazul malformatiilor cardiace trebuie facuta foarte repede dupa nastere. Alteori malformatiile sunt, din pacate, incompatibile cu viata si atunci parintilor li se da posibilitatea de a alege sa nu mai prelungeasca chinul copiilor ce nu au sanse de a trai.

Modalitatile de examinare ecografica sunt multiple: se poate face examinarea transabdominal sau transvaginal; avantajul acesteia din urma este ca imaginea este mult mai clara, fluxul de ultrasunete nefiind impiedicat nici de gazele din intestine si nici de o vezica urinara prea goala; este considerata metoda ideala pentru examinarea in primul trimestru de sarcina. De cand a aparut, ecograful a revolutionat obstetrica; aproape ca nu se mai concepe ca urmarirea sarcinii sa nu includa si ecografia, ca urmare aceasta s-a perfectionat continuu si foarte rapid: s-a lucrat mult timp in 2D (bidimensional); si astazi este folosit acest mod, iar un medic cu multa experienta poate pune diagnostice corecte pe un astfel de aparat. In ultimii ani a aparut 3D (tridimensional); aceasta tehnica, prin imaginea in spatiu pe care o reproduce dupa recompunerea computerizata a mai multor imagini 2D, permite diagnostice de finete. In plus, imaginea poate fi prelucrata digital pentru eliminarea structurilor nedorite. Ecografia 4D este o ecografie in patru dimensiuni (a patra este timpul), ce da ochiului uman senzatia de imagine in miscare prin succesiunea rapida a mai multor imagini 3D. Este ideala pentru evidentierea malformatiilor cardiace. Care dintre aceste modalitati ar trebui aleasa depinde atat de bugetul nostru, de ce aparate sunt disponibile in orasul in care locuim, dar si de experienta medicilor pe aceste aparate.

Cam acestea sunt ecografiile pe care orice gravida trebuie sa le faca in cele 9 luni. Ideal ar fi ca examinarea sa fie facuta chiar de medicul care urmareste sarcina, bineinteles daca acesta are pregatirea teoretica necesara. Este mai linistitor pentru mama sa stie ca este vazuta de un medic cu renume, insa acesta, din pacate, nu stie nimic nici despre pacienta, nici despre evolutia sarcinii. Bineinteles ca in cazul sarcinilor cu probleme - pentru mama sau pentru fat - ecografiile vor fi mai dese si tehnica folosita mai sofisticata. Insa medicul obstetrician hotaraste asta, nu noi - chiar daca ne e dor uneori sa ii mai vedem fetisoara celui mic pe monitorul ecografului.

Nu se cunosc pana acum efecte secundare ale ecografiei; in limitele frecventzei folosite pentru ecografia obstetricala nu exista nici un pericol al examinarii cu ultrasunete. Se stie insa ca exista efecte biologice ale ultrasunetelor: experimental, dupa expunerea de lunga durata, chiar si la frecventze obisnuite de lucru, pot aparea arderea sau incalzirea tesuturilor, producerea de radicali liberi, chiar hemoragii sau modificari genetice. Se stie si ca nu este recomandat sa se foloseasca ecografia Doppler cu emisie continua in ecografia obstetricala, iar metoda nu are o vechime chiar atat de mare incat sa se poata afirma categoric ca este absolut inofensiva. Pentru asta ar fi nevoie de studii epidemiologice, biologice, toxicologice pe termen lung si pe un numar foarte mare de cazuri.

Din declaratia Institutului American de Ultrasunete in Medicina din 1998 retinem ca nu au fost raportate vreodata efecte biologice confirmate ale ultrasunetelor la frecventze obisnuite de lucru si ca, desi exista posibilitatea ca acestea sa apara in viitor, se considera ca beneficiul pentru pacient este mai mare decat riscul. Totusi, ultrasunetele nefiind nelipsite de efecte biologice se recomanda ca tehnica sa se utilizeze prudent, mai ales in primul trimestru de sarcina deoarece nu exista date suficiente privind eventualele efecte datorate expunerii repetate si cumulative la doze mici si repetate.

Asa ca eu sunt de parere sa facem ecografie doar cand este cazul, sa ne alegem cu grija medicul, sa avem grija de noi in timpul sarcinii si nu numai, astfel incat sa avem copii sanatosi si frumosi care sa ne bucure viata si sa putem face si noi acelasi lucru pentru ei.

vineri, 7 octombrie 2011

Sarcina

Primul trimestru

Prima luna
- Apar bobocei mici de membre, care vor fi mainile si picioarele lui;
- Embrionul arata ca un mormoloc;
- Incep sa se formeze inima si plamanii. Pana in cea de 25-a zi inima va incepe sa bata;
- Tubul neural, care devine creierul si maduva spinarii, incepe sa se formeze;
- La sfarsitul primei luni, embrionul are o lungime de aproximativ 3,8 cm si cantareste mai putin de 28 de grame;

A 2-a luna
- Se formeaza toate sistemele si organele corpului importante, dar nu se dezvolta complet;
- Primele stadii ale placentei, prin care trec nutrientii din corpul tau la copil, sunt vizibile si functioneaza;
- Se formeaza urechile, gleznele si incheieturile; pleoapele se formeaza si cresc dar sunt lipite si inchise;
- Se dezvolta degetele de la maini si picioare;
- Pana la sfarsitul celei de-a doua luni, copilul arata tot mai mult ca o persoana pierzand din aspectul de mormoloc, are o lungime de aproximativ 2,5 cm si cantareste inca mai putin de 28 de grame.

A 3-a luna
- Dupa 8 saptamani ca embrion, copilul se numeste acum "fat";
- Degetele de la maini si picioare au unghii moi;
- Gura are 20 de muguri care vor deveni "dintii copilului";
- Poti sa auzi bataile inimii copilului tau pentru prima data (intre a 10-a si a 12-a saptamana) folosind un instrument special;
- Pe tot parcursul sarcinii de acum incolo, organele se vor maturiza si fatul va lua in greutate;
- Pana la sfarsitul acestei luni, fatul are o lungime de aproximativ 6,2 cm si cantareste putin peste 28 de grame.


AL DOILEA TRIMESTRU DE SARCINA
A 4-a luna
- Fatul se misca, loveste si inghite;
- Pielea e roz si transparenta;
- Cordonul ombilical continua sa creasca si sa se ingroase pentru a putea transporta indeajuns de multe substante nutritive de la mama la fat;
- Placenta este pe deplin formata;
- Pana la sfarsitul celei de-a patra luni, fatul are o lungime de 15-17,5 cm si cantareste aproximativ 140 de grame.

A 5-a luna
- Fatul devine mai activ, intorcandu-se de pe o parte pe alta si cateodata cu capul in jos;
- Unghiile de la maini au crescut pana la varful degetelor;
- Fatul doarme si se trezeste la intervale regulate;
- Fatul trece printr-o luna de crestere rapida. La sfarsitul lunii a 5-a, fatul are o lungime de 20-30 cm si cantareste 226,7-453,5 grame;
- Pana la sfarsitul acestei luni (20-21 saptamani), activitatea fatului poate fi simtita de mama.

A 6-a luna
- Pielea este roz si ridata si acoperita cu par fin si moale;
- Pleoapele incep sa se desparta si ochii se deschid;
- Amprentele degetelor de la maini si picioare devin vizibile;
- Fatul isi continua cresterea rapida. La sfarsitul lunii a 6-a, fatul va avea o lungime de 22,5-35 cm si va cantari 453,5-680,2 grame;
- Daca se naste la 24 de saptamani sau mai mult, fatul s-ar putea sa supravietuiasca daca este dus la terapie intensiva.


Al treilea trimestru de sarcina

A 7-a luna
- Fatul poate sa deschida si sa inchida ochii si sa isi suga degetul;
- Fatul face exercitii lovind si intinzandu-se;
- Fatul raspunde la lumina si sunet;
- Daca se naste acum, fatul are sanse destul de mari de supravietuire;
- Fatul are acum o lungime de aproximativ 37,5 cm si cantareste aproximativ 1,360 kg.

A 8-a luna
- Cresterea rapida a creierului continua;
- Fatul este prea mare ca sa se miste prea mult, dar poate lovi puternic si sa se roteasca;
- S-ar putea sa simti forma unui cot sau toc apasandu-ti burta;
- Oasele capului sunt moi si flexibile in asa fel incat copilului sa ii fie usor sa intre prin canal la nastere;
- Plamanii s-ar putea sa nu se fi dezvoltat complet inca. Daca se naste acum, inainte de 37 de saptamani, fatul este prematur, dar are foarte multe sanse de supravietuire;
- Fatul are o lungime de aproximativ 32,4 cm si cantareste 2,267 kg.

A 9-a luna
- La 37-40 de saptamani, sarcina ta a ajuns la termen;
- Plamanii copilului sunt maturi si gata sa functioneze singuri;
- In timpul acestei luni copilul ia in greutate aproximativ 113,6-226,7 grame pe saptamana;
- Copilul se muta in pozitia de nastere, de obicei cazand intr-o pozitie cu capul in jos si odihnindu-se mai jos in pelvisul mamei;
- Pana la sfarsitul lunii a 9-a, copilul cantareste 2,721-4,081 kg si are o lungime de 47,5-52,5 cm.


vineri, 30 septembrie 2011

Alaptarea


Prin alaptare oferim:
-dragoste
-emotie
-incredere
-relatie

Atunci cand gandesti ca sanul contine numai un rezervor cu lapte care se poate termina sau poate contine lapte care nu este suficient de gras pentru nevoile de crestere ale micutului, ai pornit cu stangul pe drumul alaptarii si poti sa te impiedici.
O mama care alapteaza trebuie sa aiba sustinerea familiei, a cadrelor medicale, a prietenelor cu care intra in contact.

Toate mamele care au avut un bb in burtica vor avea lapte suficient pentru a-l creste!
Exista doar factori defavorizanti care intervin in acest proces!


Cand suntem insarcinate ne gandim cu emotii la momentul nasterii, de multe ori avem emotii negative si incercam sa le estompam, inchipuindu-ne momentele frumoase pe care le vom trai cu micutii la san si in felul acesta ne gasim echilibrul pentru a mai astepta cateva luni sau cateva saptamani pana la momentul unic cand ne vom tine in brate bebelusul.
Uneori ne pastram aceasta stare mult timp si dupa nastere, insa de multe ori mamicile sunt putin bulversate fiindca realizeaza ca a avea un puiut in brate nu este atat de simplu, ca el comunica in felul lui, plansul pe care noi nu il intelegem de la inceput, ne poate crea disconfort sau o stare neincredere.
"De ce plange? Mananca? E suficient laptele meu?E bun?"
Aceasta stare de neincredere a mamei se transmite micutului si in felul acesta el va deveni usor agitat chiar daca are sau nu lapte mama.


Dupa operatie cezariana, sa aveti copilul la san sau in contact cu pielea in prima ora, dupa ce s-a terminat operatia cezariana. Cand va aduce bb, este bine sa il puneti pe pielea voastra pe bb dezbracat tot pentru acei hormoni care ajuta la declansarea lactatiei.


Este important sa ii puneti des la san, sa stea numai in prezenta mamei, langa ea la san, in felul acesta glanda mamara va fi stimulata si se va declansa secretia de lapte mai repede. In primele doua zile necesarul bebelusului nu este mare, iar cantitatea de lapte o va lua mancand putin si des, dar declanseaza secretia de lapte.


Sa ganditi ca laptele nu inseamna numai hrana, ci in primul rand dragoste, contactul cu mama, punand gurita pe sanul mamei regaseste mediul familiar lui, uterul, iar in timp suptul puteti sa il comparati cu primul sarut a lui bb, alinarea cand il deranjeaza ceva:burtica, somnic, dintii. Laptele ii tine de sete, in fct de nevoia lui isi va regla intensitatea cu care suge bb.


Cat timp va suge noaptea?
Cat vrea el, depinde de la copil la copil, fiindca:
1. Suptul de noapte intretine secretia de lapte de peste zi, adica trebuie sa suga noaptea pentru a avea lapte ziua pe termen lung, altfel, in timp secretia de lapte poate scadea.
2. Suptul de noapte la inceput poate fi aliment, dar mai tarziu este contactul cu mama, este nevoia de dragoste, o cauta pe mami cand se simte singur. Putem conditiona nevoia de a fi iubit a unui om si in principal a copilului tau?
Aceasta este diferenta intre acei bebelusi care isi cauta mereu mama peste noapte si altii care sug mai putin, Ca oameni suntem diferiti.


Despre trezirile de noapte, bine ai spus!
Ele sunt mai accentuate in prima luna fiindca este perioada de adaptare la viata extrauterina.
Ei vor fi mai activi in prima parte a noptii, acesta este ritmul lor biologic, in timp il vom invata sa se adapteze ritmului nostru.
Voi puncta cele spuse de voi, cu scuzele ca am eroare de pagina sau netfiindca este al treilea mesaj pe care-l scriu si nu mi-l ia.
Alimentatia din timpul alaptarii nu influenteaza calitatea laptelui. Mama vaslabi, poate sa se carenteze, dar copilul va creste sanatos, vezi mamicile carealapteaza din tarile in care malnutritia e la loc de frunte.

Fumatul este controversat, insa intre a-i interzice unei mame sa fumeze, iarea sa ii dea lapte praf, s-a demonstrat ca beneficiile alaptarii pe termen lungsunt mai mari.

Bebe care se trezeste noaptea si la jumatate de ora dupa nastere
Este important ca bb sa stea langa noi in pat cand il alaptam, iar noi sastam relaxate, gandindu-ne ca putem sta ore cu micutul la san-starea si ceea cegandeste mama creaza starea bebelusului.
Va sta la san pana lasa singur sanul, apoi nu se va dezlipi de mami fiindcava simti acest lucru si se va trezi. Daca mai sta inca 5 min lipit de mami dupace a lasat sanul, va intra intr0un somn profund si nu se va mai trezi imediatdupa alaptare de dorul lui mami.
Cand ne gandim ca este posibil sa nu ii ajunga sanul, primul gest pe caretrebuie sa-l facem este sa cautam un cantar. Daca cantarul spune ca a crescutin greutate conform varstei, inseamna ca micutul doreste sanul fiindca are nevoiede dragoste, vrea sa o "sarute"pe mami, sa ii simta prezenta.
Oare este cazul sa comparam timpul pe care il aloca copilul la san? Noi caoameni avem nevoie de aceeasi "cantitate" de dragoste, deimbratisari?

Cate dintre noi mancam sanatos? Avem grija ce mancam? Cat calciu? Cat fier? Cate vitamine? Ne trezim ca nu mancam nimic toata ziua si seara mancam ce apucam. Insa rezultatele analizelor de sange pot fi normale. De unde are organismul capacitatea de a furniza cele necesare daca noi nu il ajutam? El poate.

Laptele se formeaza la nivelul sanului extragand lichidele din vasele de sange din acea zona. La nivelul acinului sub influenta unui hormon-prolactina, se formeaza laptele.
Intotdeauna va gasi rezerve sa faca un "lapte bun", mama se va carenta, dar fabricuta de lapte va produce tot lapte bun.

Este adevarat ca multe mame subnutrite pot avea copii care nu cresc, dar vorbim de formele grave.


Fumatul in timpul alaptarii
Va pot spune ca la inceputul profesiei mele sfatuiam mamele sa renunte la fumat pentru a-i asigura sanatate, insa multe dintre ele nu o puteau face si atunci renuntau la alaptat.
De ce multe femei nu pot renunta la fumat?
Fiindca fumand ele se calmeaza, iar alaptarea si cresterea unui copil poate sa ii creeze o stare de nesiguranta. Atunci ea se va calma fumand, dupa care va fi la dispozitia copilului. Nu incurajez ca mama sa fumeze, dar ma pot raporta si la alt caz.
O mama incearca sa se lase de fumat fiindca stie ca este cel mai bine pentru copilul ei si isi doreste sa il alapteze. A creste un bb poate sa ii creeze momente de oboseala, neincredere, iar daca are si acea stare de agitatie pe care i-o poate aduce dorul unei"tigari", atunci copilul va fi si mai agitat, va prelua starea mamei.
Primul gand al mamei poate fi ca bb are ceva, cel mai adesea se gandesc ca plange de foame si apeleaza la lapte praf, iar in timp renunta la alaptare fiindca observa ca micutul se poate linisti mai bine cu lapte praf.
De aceea o mamica fumatoare are nevoie de consiliere, de sprijin emotional, astfel incat sa constientizeze ca in timpul alaptarii se declaseaza un hormon care ii permite sa se relaxeze si sa se simta fericita si sa nu mai fie dependenta de efectul de relaxare pe care il induce nicotina.
Sunt mamici care au discutat despre framantarile lor, au avut sustinere in alaptare si au putut micsora numarul tigarilor si au continuat sa alapteze.

Incearca ca in timpul zilei sa ii dai o mai des la san, astfel incat simta ca te vrea pe tine, sa te iubeasca. Daca ai rabdare si iti aloci cateva nopti in care sa nu dormi si sa te ocupi numai de alaptare, vei reusi sa o faci sa suga si noaptea. Ia-o langa tine in pat, sa doarma cu nasul in sanul tau si isi va dori sa manance fiindca te va simti.

Nu uita ca suptul de noapte stimuleaza secretia de peste zi si daca alegi sa nu suga noaptea este posibil ca in timp sa iti scada secretia de lapte.
Cantitatea de lapte pe care o mulgi din san nu este aceeasi cu cantitatea de lapte pe care o gaseste copilul la san, fiindca suputul declaseaza complexul hormonal de producere a laptelui, iar endorfina care se secreta in momentul in care in care gurita bblusului este pe san este responsabila de declansarea celorlalti hormoni.
Niciodata nu este reper cantitatea de lapte pe care o scoatem din san cu pompa.


As vrea sa imi raspunzi la urmatoarele intrebari:
1. Cat de mult iti doresti sa alaptezi? Ce te motiveaza sa faci acest lucru?
2. Cat din timpul tau iti doresti sa il aloci copilului pentru a trece aceasta etapa in care sa poti reduce treptat cantitatea de lapte praf?
3. Cat si cum te sustine familia sau cei care iti sunt alaturi in ingrijirea bebelusului?
4. Cat de des ar trebui sa manance bebelusul tau si cat ar trebui sa stea la san astfel incat sa poti avea si tu o stare de confort?
5. Esti pregatita sa ai cateva nopti, poate sase, nedormite, dedicate total bebelusului tau?


Asa cum ti-au spus fetele, intai trebuie sa iti induci calmul. O poti face sau nu. La fel iti voi enumera cum o poti face:
1.Pompa a fost introdusa in sistemul nostru pentru a suplini suptul bebelusului, asa cum bine ati sesizat multe dintre voi, cand ea este folosita pentru stimularea lactatiei cantitatea de lapte este mica.
Folosim o pompa pentru stimulare atunci cand bb este despartit de mami, cand ea pleaca la serviciu, cand bb e bolnav, cand bb NU POATE SUGE.
Folosim pompa pentru decongestionarea sanului, atunci cand bb nu o poate face si nu o face eficient.
Insa, daca bb poate suge la san, de ce sa ii dam o cantitate de lapte praf, dupa care sa folosim acea chestie mecanica pe sanul nostru?
Ma gandesc la o asociere...gurita este o pompa cu hormoni si efectul guritei bebelusului nu este numai de a desfunda canalele, este de a crea o stare de bine mamei, fiindca declanseaza hormonul endorfina care va relaxa mama si in lant se vor declansa si ceilalti hormoni, prolactina, ocitocina, raspunzatori de productia laptelui.
Sfat concret:
Scoate pompa, redu cantitatea de lapte pe care o suge la biberon, astfel incat sa se trezeasca mai devreme si nu la trei ore.
2. Incearca sa nu gandesti ca laptele de mama reprezinta alimentatie, ca nu trebuie sa VEZI laptele care este in san. Tu vezi cata dragoste iti ofera cineva? O poti cantari in vreun fel? Ai doar dovezi.
Acelasi lucru se intampla si cu bb. Gandeste ca are nevoie de mama lui, ca gurita lui pe sanul tau reprezinta sarutul pe care ti-l ofera, iar tu esti cea care esti la dispozitia lui cat de mult se poate.
Ai incredere in natura, in echilibrul cerere-oferta.
Atata timp cat fata nu mai cere atat de mult lapte din sanul tau prin supt, cum poate produce sanul tau mai mult lapte?
Este confuz.
natura a creat femeia sa poata creste un copil in pantece, la fel ea stie sa il alapteze. Este un echilibru natural intre ceea ce doreste bb al tau si ceea ce ii ofei prin san.
De cand nu mai stie femeia sa alapteze?
-de cand se spune ca bb trebuie sa doarma in patutul lui
-separarea lui bb de mama interfereaza cu reflexul natural de a suge, de astimula glanda atunci cand simte mirosul
mamei
-alimentatia la trei ore, induce mamei un sentiment precum ca ar fi ceva in neregula cu copilul daca se trezeste mai devreme, dar bb la san gaseste dragoste, sete, hrana. Daca el se trezeste mai devreme si plange, tu sti ce vrea el? Poate vrea dragiste si ii dai un biberon cu lapte. In felul acesta pentru mai tarziu poate invata ca nevoia de dragoste o compenseaza cu CEVA de mancare sau ceva dulce.


Sper sa iti fi adus cateva informatii pentru a te relaxa si sa poti sa il tii pe bb non stop la san cateva zile.
Nu folosi cantarul o saptamana, proba suptului este un stres de care nu ai nevoie acum.
Daca plange foarte tare la san, picura lapte praf pe sanul tau si nu ii mai da cantitatea de lapte din biberon, da-l picurat pe sanul tau. Suptul in felul acesta poate dura o ora si jumatate, dar:stimuleaza natural glanda ptr producerea laptelui, reconstruiesti relatia san-dragoste, va fi linistita fiindca mananca si nu se va mai produce confuzia mamelonului cu biberonul.
In felul acesta multe femei au reusit sa faca tranzitia de la biberon la alimentatie exclusiv la san.


Tu treci printr-o etapa in care ai nevoie de sprijin si de raspunsul la multe informatii care pot apare pe parcurs.
Sunt sigura ca fetele vor fi alaturi de tine, iar eu trec sa te sustin, chiar daca cateodata abund cu informatii teoretice, dar stiu din experienta mea ca mamele au nevoie de ele in astfel de momente






luni, 26 septembrie 2011

1. Care sunt avantajele si dezavantajele nasterii naturale/cu cezariana?
1. Nasterea naturala este fiziologica, deci de prima intentie, recuperarea fiind mai rapida cu toate avantajele care decurg de aici, iar la Isis incurajam nasterea naturala (in functie de fiecare situatie insa).Asta nu inseamna ca cezariana trebuie privita cu reticenta/teama -in majoritatea cazurilor este o operatie care decurge fara probleme si cu o recuperare rapida.

2. Care sunt motivele pentru care trebuie sa se opteze pentru cezariana?
2. Motivele tin de starea de sanatate a gravidei, cum decurge sarcina, in functie de patologia asociata sarcinii (daca exista),pozitia fatului, complicatiile travaliului...etc...Trebuie retinut ca orice travaliu se poate termina cu o operatie cezariana atat din motive care tin de fat cat si de mama.

3. In cazul unei paciente cu trombofilie cu tratament anticoagulant ce tip de nastere e indicat si de ce?
3. Trombofilia implica o problema de coagulare a sangelui. Nasterea poate fi naturala (cu oprirea anticoagulantului inainte) daca nu exista alta patologie/complicatii asociate sarcinii. Daca se indica operatia cezariana anticoagulantul se opreste cu 24 de ore inainte existand un risc mai mare de hemoragie vs nasterea naturala.

4. In cazul unei nasteri premature ce tip de nastere e indicat si de ce?
4. Depinde de varsta sarcinii, complicatiile asociate, starea fatului, cat de avansat este travaliul s.a.m.d;cum in majoritatea cazurilor exista probleme se opteaza pentru cezariana.

5. Cand inaltimea mamei devine un impediment pentru nasterea naturala?
5. Inaltimea mica (<1,50 m) poate incadra o gravida in asa numita categorie de gravida cu risc obstetrical crescut (implica si modificarea diametrelor bazinului osos care nu ar permite o nastere naturala). Cu toate acestea daca diametrele bazinului sunt bune, o nastere naturala ar fi posibila.

6. Cum si in ce conditii se poate intarzia/opri travaliul in cazul unei nasteri premature?
6. Daca travaliul nu este avansat, daca nu este prezenta infectia, daca starea fatului si a mamei este buna si nu exista alte complicatii care ar influenta starea, iar lista de daca poate continua. Medicatia folosita se adapteaza de la caz la caz (de la simpla la combinatii intre diferitele substante active)

sâmbătă, 24 septembrie 2011

Recomandari & sfaturi pentru toate gravidutele:

-lista analizelor de sarcina este construita pe un "schelet" de baza: uzuale, complementare, respectiv suplimentare (in cazul unor afectiuni acute sau cronice).
-discutati cu medicul dvs. aceasta lista precum si ce inseamna una sau alta din analize.
-nu uitati ca in sarcina foarte multi parametrii biologici ai organismului se modifica (desi si analizele) fara insa ca acest lucru sa traduca neaparat o patologie.
-nu va impacientati daca descoperiti un rezultat anormal: repetati analiza (eventual la alt laborator) apoi discutati rezultatul cu medicul dvs (ca pacient intotdeauna aveti dreptul la doua opinii).
-lista de mai jos are caracter orientativ; astfel, medicul care va urmareste sarcina poate sa nu considere necesare efectuarea unora dintre analizele listate sau , din contra, sa adauge si altele in functie de starea dvs. de sanatate, patologie anexata, etc.
-daca nu sunteti la prima sarcina si pe parcursul celei precedente a-ti avut neplaceri, acestea se pot repeta si cu ocazia sarcinii actuale, asa cum o patologie care a pus probleme -sa nu se repete.
-unele din analize (grup de sange, Rh, etc) trebuiesc efectuate si de catre sot (in functie si de analizele dvs. si altele).
-este bine sa stabiliti cu medicul dvs. planul general de urmarire a sarcinii (analize, ecografii, etc)
-nu neglijati vizitele la medicul de familie: urmarirea TA, a greutatii, etc, dupa ce va luati in evidenta; de asemenea, o parte din analizele (uzuale) de sarcina se deconteaza de catre CAS (nu si cele complementare, ex. complex TORCH).
-acordati o atentie deosebita igienii sarcinii (controlul greutatii, regim alimentar,etc).
-cu ocazia fiecarei vizite la medicul specialist -alcatuiti o lista de intrebari- oricat de banale vi s-ar parea (nimeni nu s-a nascut invatat).
-desi notiunea de "natural" este frecvent asociata cu ideea de fara efecte secundare este bine sa nu recurgeti la folosirea acestora fara a discuta cu medicul dvs.
-chiar daca a-ti efectuat analizele la o sarcina precedenta, ele isi pierd valabilitatea cu o noua sarcina (in cazul celor infectioase se poate modifica nivelul de anticorpi) deci trebuie refacute.
-in general ritmul consultatiilor este lunar pana la 28 de saptamani, apoi bilunar intre 29-36 , respectiv saptamanal intre 37-40 saptamani (stabiliti cu medicul dvs. data urmatoarei consultatii la fiecare vizita).
-lista poate fi considerata una bogata, si multi medici nu considera necesara efectuarea lor completa.
-posibil sa vi se recomande efectuarea analizelor de sarcina dupa confirmarea ecografica a sarcinii ca viabilitate (saptamanile 7-9).
-ritmul evaluarilor ecografice si a investigatiilor genetice il stabiliti impreuna cu medicul dvs;
-o parte din analize vor trebui repetate in trimestrul III de sarcina (hemoleucograma, glicemie, uree, creatinina, acid uric, sumar de urina, urocultura);
-inscrieti-va la Scoala gravidei, (curs Lamaze, etc) si cautati sa aflati cat mai multe informatii despre sarcina, nastere,e etc.


analize sarcina:


ANALIZE UZUALE:
-hemoleucograma, grup AB0 (si sot), grup Rh (si sot), glicemie, calcemie, uree, creatinina, acid uric, vsh, fibrinogen, vdrl, hiv, ag. hbs, ac hcv, exam. Papanicolau, exam. secretie vaginala, sumar de urina, urocultura.


ANALIZE COMPLEMENTARE:
-complex TORCH (toxoplasma, altele, rubeola, citomegalovirus, herpes virus), serologie (listeria, brucella, leptospira, chlamydia, rickettsia), culturi col (chlamydia, streptococ, mycoplasma, ureaplasma), coagulograma, dozare anticorpi (antigrup, anti Rh -daca este cazul), TGO, TGP, bilirubina, colesterol, trigliceride, hiperglicemie provocata (TTGO).
Ginecologul raspunde- dimensiunea colului

Sunt insarcinata in 21 saptamani. La ecografia din saptamana 13, colul uterin avea 30mm dar OI inchis. Mi s-a recomandat sa nu fac efort, sa nu ridic greutati, sa ma protejez in general. Urmeaza eco-morfologie fetala la 23 saptamani. Daca dimensiunea colului este mai mica sau egala se recomanda repaos la pat? Multumesc.


In general, repaosul la pat este prima masura recomandata in cazul scurtarii colului, amenintarii de avort sau nastere prematura, impreuna cu tratament de specialitate. Lungimea normala a colului uterin= 25-50 mm intre 14 si 30 de saptamani de amenoree,astfel cu cat se detecteaza mai devreme o lungime redusa a colului, cu atat riscul de nastere prematura este mai ridicat.O lungime a colului de peste 35 mm intre 18 si 26 de saptamani permite un regim normal de viata al pacientei, fara repaus prelungit la pat si evitarea oricarui efort fizic (din pacate, gradul de predictie este scazut la doar 30%).
Semnalul de alarma il reprezinta o lungime a colului sub 25 mm.Pacientele cu o LC>30 mm si fibronectina fetala negativa au sub 1% sanse sa nasca in interval de o saptamana si sub 10% sanse sa nasca inainte de 35 de SA.